miercuri, 13 august 2008

Ploaie de stele

Azi noapte a fost ploaie de stele.

http://www.mediafax.ro/stiinta-sanatate/ploaie-de-stele-cazatoare-vizibila-marti-spre-miercuri.html?7627;2917684

Nu am mai vazut niciodata stele cazatoare sau cel putin nu imi amintesc sa fi vazut. Tocmai din acest motiv nu am refuzat invitatia la Observatorul Astronomic. Din nefericire, cei de la observator s-au gandit sa inchida mai devreme astazi si sa ne lase sa ne chinuim sa vedem ploaia de stele pe un cer imbacsit in Bucuresti.

M-am intors cu coada intre picioare acasa foarte suparata si dezamagita.
M-am inarmat insa cu binoclu, suc si tigari (echipament necesar si folosit in general la toate vizionarile blocului) si am iesit in fata blocului ca sa observ spectacolul. Am avut grija sa aleg un loc intunecos ca sa pot observa mai bine.
Nici nu ma asezasem bine si brusc cerul s-a luminat total. A fost o scanteie puternica, aurie care a luminat totul in jurul ei. Pentru o clipa mi s-a taiat rasuflarea. Am ramas locului. A parut ca se ridica de la locul initial, se aprinde si dupa care am vazut doar dara lasata in timp ce se stingea. Intr-o fractiune de secunda a cazut. A fost un spectacol superb. Nu credeam sa fie atat de vizibil totul.
Primul fenomen vazut de mine a fost in jur de 23:35. Am vrut sa retraiesc senzatia si am stat rabdatoare sa vad ce mai urmeaza. Imi inchipuiam ca voi vedea o serie de stele cazatoare.... dar nici urma... incercam sa ma consolez cu gandul ca este singura stea cazatoare pe care mi-a fost dat s-o vad... superba dealtfel....
La 01:03, surpriza!!! Inca o stea. De data aceasta nu a mai fost la fel. Nu a mai existat acea scanteie orbitoare care sa lumineze totul in jurul ei. De data asta, o stea de pe cer a incetat si s-a stins usor. viteza a fost mult mai mica. Am putut sa urmaresc tot traseul si dara lasata.
Doua e cu sot, e ghinion... trebuie sa vad 3 stele mi-am spus.
Am asteptat cuminte si la cateva minute distanta, 01:12, am vazut deasupra capului o a treia stea. Din nefericire a fost de aceeasi natura cu cea de-a doua...

Asadar, n-am avut norocul sa retraiesc prima senzatie...
http://www.astro-urseanu.ro/meteori.html
M-am intors cumintica in casa ca sa va povestesc si voua cum a fost...
Puteti sa mai vedeti stele cazatoare si in serile ce vor urma. Dar azi au fost foarte vizibile.

duminică, 10 august 2008

M-ai intrebat

M-ai intrebat: "Ti-s drag?"
Eu nu m-am intrebat de ce ma-ntrebi
Fara sa sovai spun:
"Da, imi esti drag
Mi-e draga firea-ti aspra
Ma tem si cred
Ca are un capat
Ca dincolo de el,
Se schimba-n duiosie
Si ca de n-ar fi astfel,
Nu mi-ai fi drag
Ochii de chihlimbar:
Mi-s dragi,
Iluminati de simtaminte
Cand nu sunt luminati
Sunt pietre;
Nu mi-ai fi drag de piatra.
Mi-s dragi acele tainice celule
Din care s-a plasmuit constiinta complicata,
Raspantiile si arabescul
Gandirii tale
Dar nu iubesc tacerea
Ce face infernal de vasta
Distanta dintre noi
Tot ce-i al tau iubesc
Tot cfe-i neprihanit si mandru
Altfel nu te-as iubi
De nu te-as fi iubit mai dinainte,
Fara sa stiu de ce."

M-ai intrebat - Nevera Stefanava

marți, 5 august 2008

New York (Fuckin' City)


Ieri am mers la Green Hours la o piesa care a meritat vazuta. "New York (fuckin' city)". Un inceput promitator: un tanar care incerca sa inregistreze un mesaj "de sinucidere" pentru mama lui... cu un pistol la tampla. Piesa s-a terminat cu acelasi tanar (Laurentiu Banescu), acelasi pistol, aceeasi mama... "Mama, m-am intors". Probabil ca va intrebati ce s-a intamplat? cine l-a salvat? cine a influentat finalul? Intotdeauna i-am admirat pe cei care isi traiesc visul. Care viseaza sa scrie si scriu.... cei care vor sa faca automatica si nu se angajeaza in anul 2... pe cei care vor sa joace teatru si joaca... asta e si cazul cu tinerii de pe scena din subsolul de pe Victoriei. Au avut un vis si acum si-l traiesc. Unii dintre ei mai mult decat ceilalti... S-a ras mai mult de 60% din spectacol. Umor de situatie. Umor de limbaj. Umor de carcater...

O poveste despre nevoia de a te realiza, o etalare realistă şi nemiloasă a condiţiilor reale din orasele de provincie (in acest caz Târgovişte) potrivnice aspiraţiei de a fi cineva, de a face ceva, povestea altui eşec, acolo, la New York, eşec desfăşurat în condiţii materiale de vis şi drama rezultată din intersecţia lor. Autorul, Ştefan Peca, ţese foarte atent elementele realului şi semnificaţiile se inscriu în mod firesc în urzeală, arta teatrului işi impune exigenţele, fără a altera starea de firesc spre care tind realizatorii spectacolului.

Daca aveti ocazia va recomand sa mergeti la piesa. E usor de digerat, te face sa te simti bine, te face sa te gandesti la visele tale, la ce nu trebuie sa renunti, e revigoranta, e alceva...