E el! Un tip experimentat, excentric, exotic si plin de sarm... un barbat inalt, bine facut, extrem de atragator si misterios, plin de farmec si romantism. Nu am avut ocazia pana acum sa ma intalnesc cu Oliver face to face ... Nu am stiut de existenta lui... Am aflat intamplator de el acum cateva saptamani... google-u' sa traiasca... Contactul indirect pe care l-am avut insa, mi-a starnit curiozitatea... Am vrut sa descopar mai mult...
Am reusit aseara sa obtin ceva mai mult... o prima auditie... si am fost profund impresionata... Ii simteam prezenta pretutindeni. Desi nu era prezent asa cum va obisnuise pe voi in concerte... eu il simteam acolo, rasunand in difuzoare. Cum incepea o piesa noua, simteam o mare de senzatii... imi inducea o sumedenie de stari si trairi. Era ca o cutie a Pandorei din care incepeau sa iasa pe rand senzatii... nu se mai opreau... dadeau roata in jurul meu si ar fi vrut sa poposeasca... dar eu nu ma hotaream asupra starii, nu reuseam sa identific starea cu exactitate. O senzatie nemaintalnita... Le simteam pe toate de-odata dar parca una singura era mai profunda...
Inca ascult si inca il simt langa mine, in mintea mea, invadandu-mi simturile... nu opun rezistenta pentru ca finetea si blandetea cu care se strecoara ma fac sa mai cer iar... si iar...
L-as pastra doar pentru mine... dar nu pot fi egoista... www.myspace.com/trupaoliver
joi, 28 februarie 2008
L-am cunoscut pe Oliver...
marți, 26 februarie 2008
Pisiceala si iar pisiceala
Cine ar trebui sa joace rolul "pisoiului" intr-o relatie? Ea sau el??? Din punctul meu de vedere, domnitele sunt total indreptatite sa fie pisici... li se potriveste. Ati intalnit barbati pisicosi? De fapt nu stiu daca un individ care se pisiceste poate fi numit "barbat". Si nu ma refer aici la diverse jocuri amoroase in care cateodata ii sta si lui bine sa fie partenerul mandrei piciutze ci ma refer la orice situatie, fie si in public cand el simte nevoia sa se pisiceasca si sa se gudure pe langa partenera si cere atentie si mangaieri pe cap...
Poti numi barbat un astfel de personaj? Nu iti lasa de banuit???
Practic cumva se schimba rolurile.... Ea devine barbatul iar el femeia... Ciudat rau...
Ce poti face in astfel de situatii? Educi sau dai bir cu fugitii?
vineri, 22 februarie 2008
Tzeapa... s-a trezit maseaua
Partea cu 1, 2, 3 si ... WEEKEND se pare ca a fost doar pentru prima parte a zilei valabila... se stie ca lucrurile pot lua o intorsatura la 360 de grade.
Cam asa stau lucrurile... diseara e programata o iesire in gasca. Locatia: necunoscuta. Planurile incep sa fie date peste cap treptat... dragii mei parinti s-au gandit sa-mi faca o surpriza si sa vina in vizita cu o zi mai devreme... sunt o problema minora insa... DUREREA DE MASEA e problema care ma face sa ma urc pe pereti!!!
Nu stiu cum se face dar fix cand mi-e lumea mai draga mi se intampla...
Am avut o intalnire de care uitasem complet, mai urmeaza una dar deja nu mai sunt in stare... Visez un ciocan cu care sa-i pot da in cap maselei la fel cum imi da ea mie!!!
Imi vine sa urlu!!!!!!!!!!!!!!! dar nu e bine ca daca incerc sa vorbesc incepe si ma doare si mai tare... :-(((
Am facut cercetari pe la birou dupa o tzuica ceva... dar n-am avut noroc...
VREAU SA TIP!!!!!!!!!!!! VREAU SA URLU!!!!!!!!!!!
Nu va suparati pe mine ca am inceput sa ma manifest dar deja nu mai pot suporta!!!!!!!
1, 2, 3 si... WEEKEND!!!
Joi seara, by default seara de karaoke de ceva ani. Cineva a incercat sa-mi schimbe planurile... nu m-as fi suparat pentru ca oricum la karaoke merg tarziu in noapte cand se mai elibereaza si nu mai e balamuc. Ghinion de nesansa... mobilul este facut ca sa raspunzi la el cand esti sunat... Nu raspunzi... nu mai ai prioritate... intri in sectorul cedeaza trecerea sau poate stationarea interzisa sau chiar INTERZIS.
Revenim la oile noastre. Ne-am dus un pic de incalzire in Loggia. Chiar cool. Oamenii se simteau bine. Grijile si problemele fusesera lasate la intrare... toate lumea era flower power... Dupa cateva cocktail-uri ni s-a facut cam foame... Daca tot nu eram motorizate (in weekend e gata si masinutza mea!!!) am zis sa mergem in zona sa mancam ceva... am mai stat la povesti... am mai dat telefoane... toti prietenii pe care stiu ca as putea sa ma bazez in cazuri de genul acesta brusc se pensionarisera... Reusesc sa dau de un prieten intr-un final pe care stiu ca ma pot baza cand e vorba de karaoke... Incredibil cum domnul Andi reusise sa mobilizeze o gasca de vreo 10 oameni si i-a dus usor - usor pana in Center Club... Karaoke un pic de control pentru ca nu am prea avut loc de tinere sperantze, un pic de dans si... acasa si... somn...
Azi.... scarbici....
marți, 19 februarie 2008
Rio... my love...
Rio de Janeiro un oras superb unde este imposibil sa te plictisesti... Pentru cei care nu ma cunosc si nu au aflat inca... am vazut Rio anul trecut castigand concursul Carnaval Latino din Club Paradiso - maraton 50 de ore. Am avut noroc... mai erau inca cel putin 28 de persoane, iubitori de muzica latino, care ar fi meritat acelasi premiu... http://www.libertatea.ro/index.php?section=articole&screen=stire&sid=173402
Eu am fost mai norocoasa se pare...
M-a apucat melancolia citind diverse articole despre carnaval... In februarie Brazilia intreaga explodeaza de veselie si culoare. Faima intrecerii dintre scolile de samba de la Rio de Janeiro a facut inconjurul lumii, pentru ca spectacolul care dureaza o saptamana nu are termen de comparatie. Nu este suficient sa te duci acolo doar pe perioada carnavalului. Daca tot te incumeti sa zbori 16 ore, sfatul meu este sa stai cel putin o luna pentru ca petrecerile se tin lant in toata perioada. Nici nu trebuie sa mergi in cluburi... petrecerile sunt in strada... langa arcade in centru, pe faleza din Copacabana sau pe stradutzele din Ipanema. Nu trebuie sa fii gay ca sa te simti bine in Ipanema... Petrecerile sunt memorabile iar barbatii... n-am cuvinte...
Carnavalul propriu-zis e un adevarat spectacol la care participa atat copii cat si bunici...
Este o mare dementza!!! Ca sa te simti cu adevarat bine cred ca trebuie si tu ca persoana sa ai o mica doza de nebunie... sa nu fii genul functionarului care sta toata ziua in hartzoage... sa-ti placa viata... sa-ti placa sa te distrezi si sa cunsti oameni noi.Foaret rar gasesti acolo vorbitori de vreo limba internationala. La limbajul trupului sunt experti insa...
luni, 18 februarie 2008
O sambata seara plina de surprize...
Sambata seara trebuia sa fie seara fetelor... ieseam cu cele mai bune prietene ale mele. Dupa lungi tratative, reuseam sa le rapesc din cafenelele lor preferate si sa le arunc in club. Acesta era planul... dar stiti ca de multe ori se intampla ca socoteala de acasa sa nu se potriveasca cu cea din targ... acum hai sa va zic ce-a iesit....
Pe la 21.30 vorbim sa ne vedem in aproximativ o ora la o cafenea din centru si sa stabilim de-acolo itinerariul. Vroiam sa fim fitzoase: Fratelli sau Bellucci. Dau zvon in tara doritoarelor si doritorilor si primesc vreo 2-3 confirmari de participare. Pe la 22.00 prietenele mele ma informeaza ca una dintre ele nu se simte prea bine: indigestie sau ceva... ca sa fiu rea eticheta e simpla: indigestie de clubbing... Nu pot insa sa fiu rea, cunoscand personajul care a avut o schimbare spectaculoasa in materie de clubbing in ultimul an. Pacat ca nu in prezenta-mi ci pe alte meleaguri.
Cum poate sa nu-ti placa sa mergi da dans... bine nici mie nu-mi place chiar in fiecare seara dar in definitiv nu e vorba doar de dans. Este o chestie mult mai comlexa: socializare... networking... mai vezi si tu cum e lumea... ce asteptari are de la tine... la ce sa te astepti de la ea...
Asadar... ies in oras cu o buna prietena si gasca ei. Mergem in Spice - muzica live. Ok. Ne place. Dans. Full. Distractie. Oameni fericiti. Ciudat cum, avand clubul full, dragutzii de pe scena isi permiteau sa nu cunoasca bine versurile pieselor... si nu erau din cele mai dificile si din cele mai necunoscute... Pana si un amator de karaoke stie pe de rost versurile de la Pretty woman. Toata nervozitatea mea a reusit sa fie risipita pana la urma printr-un un super show. Barmanii au inceput sa se joace cu focul - la propriu. Diverse giumbushlucuri cu alcool si flacari imense. Tot barul era in flacari... curiosii de jur imprejur se uitau fascinati. Apare intr-un moment de glorie si chitaristul trupei, cu artificii prinse de coada chitarii... Super efect!!! Felicitari baieti in materie de show!!! S-a terminat distractia in Spice pe la 3.00...
Pornesc la drum ca sa recuperez doua tinere de la un majorat... Ei bine, inca se mai fac majorate si inca copii se mai duc... si inca se mai distreaza... mergem in salsa 3 pt un mic dans... nu am stat mai mult de jumatate de ora... Fetele ma tot presau sa mergem in Fuchsia - era o alta petrecere de varsta lor - majorat... Ajungem acolo pe la 5 fara ceva. Muzica oprita. Ma uit din nou pe usa: ultimul client. Asadar, cei din Fuchsia minteau poporu' cu televizoru'... Cica tineau deschis pana la ultimul client... dar de fapt la maxim 5 inchideau.... de data aceasta clubul nu era insa gol. Era pe jumatate plin cu copiii de care va spuneam... Chelnerii si inclusiv el patrones... un pishpirel la vreo 20 si un pic de ani... se dadea mare shmecher cu clubul lui... Cei de la OPC vor fi cred tare fericiti sa afle cum domnia sa a vandut bauturi alcoolice unor minori... M-a enervat groaznic domnul cu pricina si inclusiv angajatii care erau de o nesimtire nemaintalnita. Dar ce vrei, inca traim in Romania. NU mai conteaza acum... a trecut... Ideea e ca servirea in Fuchsia e de mare kaka si eu una nu as reveni acolo NEVER!!!
Am preferat o locatie mai normala si mai prietenoasa... Expirat... A fost un pic dificil cu gradinita... limita de varsta este totusi de 21 de ani... Insa prin farmecele-mi caracteristice am reusit sa conving autoritatile de la intrare sa-i lase si pe minori... Dupa seara de sambata am inceput sa-mi dau seama mai bine de ce copii nu au voi in club... la 10 minute dupa ce au intrat li se facuse somn si vroiau acasa.. doar era 5.30... Intrigata m-am razbunat si i-am tinut in expirat pana la 6.00 ca sa vada cum e sa stai si sa fii dat afara din club pt ca pe usa scrie 6.00 nu ultimul client. Cu toate acestea la 6.15 nu ne dadeau inca afara...
O sambata seara intr-adevar plina de surprize si intorsaturi... pacat ca in tot timpul asta am fost perfect treaza si lucida...
Gelozia masculina
Gelozia masculina dusa la extrem... este un subiect care ma roade de multa vreme. In primul rand pentru ca am avut si eu parte de un partener extrem de gelos dar si pentru ca am destul de multe prietene care se lupta exact cu acelasi lucru. Eu cred ca totul pleaca de la increderea pe care el o are in fortele-i proprii... cat de stapan se simte pe el, pe tine, pe relatia dintre voi... cu siguranta tot acest fenomen are ca radacini un trecut in care e posibil ca el sa nu se fi simtit stapan pe situatie. Cu siguranta a existat o persoana de care a fost dezamagit si acum merge dupa zicala "suflu si in iaurt". Exista de fapt gelozii si gelozii... barbatii sustin sus si tare ca de fapt noi suntem vinovate de aceste gelozii. Noi suntem cele care provocam aceste gelozii. El te vede ca fiind cea mai frumoasa femeie de pe planeta si indiferent daca te vei imbraca cu o bluza decoltata sau vei avea o maleta/helanca el tot va sari la gatul celui care se va uita lung spre tine. Tu cu ce esti vinovata in aceste conditii??? Cu faptul ca existi pur si simplu? Ei bine... DA!!! Este raspunsul lor. Eu nu sunt de acord cu astfel de reactii. In loc sa creeze o legatura mai puternica intre membrii cuplului (asta cred barbatii ca se intampla), gelozia distruge de fapt. Mai ales gelozia obsesiva. Gelozia pe fostul tau iubit. Gelozia pe prietenii tai care iti ocupa foarte mult timp. Gelozia pe colegii de serviciu. Daca ai incredere in partener si il iubesti cu adevarat, astfel de sentimente nu prea au de ce sa te macine decat daca ai o minte bolnavicioasa si te apuci sa hranesti aceasta obsesie... aceasta gelozie...
Dar ce se intampla daca din diverse motive cei doi s-au despartit si din varii motive frecventeaza aceleasi locuri? Extrem de rare sunt cazurile in care ele au accese de gelozie fata de diverse alte domnisoare care ar parea ca ravnesc la tanar... Cel mai frecvent, ei sunt cei care stau la panda ca nu cumva sa apara vreun rival si sa invite fosta iubita la dans sau sa intre in vorba cu ea pur si simplu. Ce-i cu acest comportament??? Se intampla ca diversi dintre acei posibili rivali sa fie de fapt prieteni comuni ai fostului cuplu... de ce totusi acest comportament din partea tanarului. O ura crancena si o nervozitate iesita din comun... ca un pitbull pregatit sa atace...
Eu nu gasesc explicatia la un astfel de comportament... imi puteti da voi o mana de ajutor?
marți, 12 februarie 2008
Ziua indragostitilor... partea II
Ce este Valentine's Day - o sarbatoare importata care imediat dupa revolutie a prins bine la romani... si cand spun romani ma refer la absolut toti... si la cel care traieste intr-o super vila in vestitul cartier Pipera dar si la tanarul indragostit care pentru a-si intalni iubita trebuie sa strabata pana in comuna vecina cativa km buni pe jos. A devenit intr-un timp foarte scurt, un fenomen de masa. In aceasta zi "magica" mall-urile, restaurantele, cluburile, strazile sunt pline de inimioare, balonase si rosu din abundenta... Toti vor sa serbeze cat mai frumoas aceasta zi a dragostei.
Aseara am fost intr-un club unde merg saptamanal si chiar sunt clienta fidela. Central Club, club cu o capacitate de aproximativ 500 persoane, care era deja neinacapator. Dintre toti cunoscutii cu care ma intalnesc acolo in fiecare joi doar tanarul Liviu era prezent. In rest, am gasit acolo copii, parinti si chiar bunici dornici de afirmare pe "Fotoliul din odaie" sau alte "shlagare" pe care le auzeam si noi cel mult o data pe saptamana la TVR in anii copilariei. Acum le auzim frecvent la karaoke reusit interpretate de diverse domnisoare dornice de afirmare.
Practic, aceasta zi a indragostitilor este o zi in care omul de rand reuseste si el (fiind batut la cap zile intregi cu aceasta sarbatoare) sa iasa in lume cu aleasa. Ies la un cico sau poate chiar un vin si la un dans... acum este momentul in care isi marturisesc si ei spasiti dragostea, isi arata talentele de dansatori iar cei cu voce sau doar cu curaj - talentele de interpreti.
Intotdeauna am tinut cu barbatii si nu cu femeile si din nefericire si de data aceasta inclin sa tin tot cu ei... nu mi-a placut ce am vazut aseara... Am simtit ca intimitatea imi este incalcata de oameni fara gust, fara ureche muzicala sau alte veleitati care le-ar permite accesul intr-un club oarecare. Traim intr-o lume libera si fiecare are dreptul la exprimare. Ei bine, de-asta ma exprim si eu acum... Eu merg acolo in fiecare saptamana... ei ... o data pe an... Au dreptul la fericire!!!
luni, 11 februarie 2008
Tinerele soferitze...
Toti barbatii spun "sa te feresti de femeile la volan". Nu sunt deloc de acord cu ei. Mai ales ca eu, una, sunt o soferitza atipica. Stiu sa schimb bujiile, sa verific uleiul si alte chestii tehnice care tin de masina... Ce-i drept se intampla sa am ghinion si sa imi inchid cheile in masina... Cine nu a patit asta...
... sau mai nou cand numai ghinioane s-au abatut asupra mea: mi s-a stricat laptopul brusc si din senin, a doua zi alternatorul de la masina s-a defectat si el... trebuie sa mentionez ca si ieri seara am comis-o.... am dat vina initial pe ghinion... dar de fapt am uitat farurile aprinse si evident a murit bateria... ghinion sa fie oare? noroc ca prietenul la nevoie se cunoaste ...
Ziua indragostitilor... partea I
Eram de 3 ani de zile cu prietenul meu si urma sa ne vedem in acea seara ca sa petrecem impreuna ziua indragostitilor... Pacat ca nu a mai sunat inapoi si nici nu a vrut sa mai raspunda... (veti afla motivele)
Nu am lasat aceste mici aspecte sa-mi ruineze frumoasa seara de 14 februarie... o zi de marti la acea data... Asadar, am plecat cu nise prieteni in Club Paradiso unde urma sa fie o super petrecere (asa spunea headline-ul). Oboseala, tristete maxima... numai cupluri care se sarutau si-si dadeau cadouri... muzica mai mult in surdina si care la momentul respectiv, data fiind situatia mea, te facea sa-ti tai venele... Am plecat agale spre Twice in speranta sa gasim ceva distractie, fie ea si cu copii (nu va ganditi la pedofilie!). Ajunsi in Twice am descoperit ca mi s-a stricat si masina... (frana, saboti... ceva pe-acolo) Sa bem atunci! Din gasca pe care reusisem sa o adun, am ramas doar cu doi prieteni... evident eu eram cea mai treaza... In Twice lumea incepuse sa plece deja acasa... era 4. Ne-am mutat resedinta in Club A - tot in zona - de dragul vremurilor apuse.
Ajungem acolo si cand colo... tanarul meu iubit cu care petrecusem 3 ani o intretinea pe o tanara domnisoara... Vai ce surpriza! Presimteam ceva de mult dar nu reuseam sa-i prind in flagrant. Asta a fost momentul... A doua zi am solicitat o intalnire de urgenta in care am cazut de acord sa ne strangem mainile si sa ne vedem fiecare de drumul lui... Ce atatea inimoare si inimi frante si suparate si triste...
Viata de noapte... ce a fost
Am luat o pauza la un moment dat... am intrat intr-o relatie... si dupa care am luat-o de la capat... unele cubluri s-au inchis, s-au redeschis altele noi... au mai ramas cateva "de pe vremea mea" dar cu alti oameni... candva ma simteam in largul meu prin locuri gen Club A, Backstage sau chiar si Twice... Acum intru si instantaneu fac stanga-mprejur.... numai copii de 16 ani... domnisoare care indeasa cate ceva prin sutiene ca sa para ca au si ele podoabe si tineri care isi fac frizuri din cele mai ciudate doar ca sa atraga atentia tinerelor de care vorbeam mai devreme... S-au schimbat oamenii care frecventau acele locuri. Ori au gasit alte locatii mai pe gusturile lor de acum, ori s-au casatorit si nu mai au timp de cluburi ori sunt "under the papuc" sau pur si simplu au plecat pe alte meleaguri...
Si tocmai din acest motiv foarte rar se intampla sa treaca un weekend si sa nu ajung in vreun club.... cred ca toti avem momente cand prindem drag de un loc si nu ne mai dezlipim de acea locatie cu lunile... si eu am trecut prin perioade de genul acesta... incerc insa sa raspund provocarilor venite din partea tuturor prietenilor si cunoscutilor si cum aflu ca s-a deschis o locatie noua, ma si prezint ... trebuie sa luam pulsul si sa vedem ce se intampla ... ne place? nu ne place? ce oameni frecventeaza acel loc? care sunt scorurile? si tot asa.....
Tocmai din acest motiv cred ca voi fi in masura sa va dau o imagine clara asupra vietii de noapte a Bucurestiului.....
Am avut luni intregi cand de marti pana duminica eram in oras. Voi incepe calendarul cu marti. Veti intelege la final de ce fac acest lucru.
Marti: karaoke in Chicago
Miercuri: karaoke in Cafeneaua Actorilor sau in Downstairs (ce misto mai era)si party in Cabaret/Cuando pe Herastrau
Joi: o cafenea prin oras, Downstairs si pe urma Cabaret/Cuando pe Herastrau si la final Salsa 3
Vineri: plecam la mare si toata Mamaia era a mea: Cucharacha, Office
Sambata: repetam figura de vineri seara + Club 21 sau alte locatii
Duminica: reveneam in Bucuresti diresct in Salsa 3 si apoi Karaoke in Cafeneaua actorilor sau Chicago
Luni: dormeam
Am inceput sa o raresc .... n-a mai tinut nimeni pasul cu mine....
Este foarte simplu cand ajungi in situatii de genul acesta (m-a sfatuit si pe mine un prieten acum ceva ani).... schimbi prietenii de clubbing...
Imi face cineva fata??? Be my guest...
De ce blog...
De multe ori m-a batut gandul sa ma apuc si sa-mi fac blog... o singura problema am avut... ma urnesc foarte greu pana scriu ceva... observ acum ca tine mai mult de ce anume trebuie sa scriu. Daca e o discutie libera despre ce imi place si ce nu-mi place, despre ceea ce fac si ce anume ma pasioneaza vad ca am intr-adevar spor....
Am stat in cumpana gandindu-ma cum ar trebui sa se numeasca acest blog... Avand in vedere ca cel mai bine ma pricep la viata de noapte a Bucurestiului si la toate petrecerile si evenimentele care au loc seara de seara in micul Paris ... ar fi un nume foarte potrivit...
Startul mi l-a dat buna mea prietena Ionouka incurajandu-ma sa scriu pe blog-ul ei. descoperind ca nu e asa de greu... mi-am facut si eu blog... Ce? Toti au si eu nu? asta e ca sa am ce povesti nepotilor mei ... :-)
Vrei sa fii prietena mea?
Hai sa analizam un pic toata treaba. Cand devine practic oficiala relatia? La primul sarut? Prima intalnire? Prima noapte de amor? Exista reguli scrise pentru a defini inceputul unei relatii? Cu rupturile e intotdeauna mult mai simplu, dar cand si cum determinam inceputul relatiei, aici nu prea stiu eu cum se face.... Cand ne cere prietenia? Sa fie atunci inceputul relatiei? Mie imi place inca sa cred ca am 16 ani, imi place sa ma indragostesc ca la 16 ani. Sa ma cuprinda acei fiori ai dragostei.... sa simt fluturashi in stomac si sa-mi frang mainile sperand ca ma va suna la ora promisa.... E un sentiment superb... l-am simtit la varsta adolescentei si inca simt la fel.... nu vreau sa trec peste aceste mici detalii.... consider ca toti acesti fiori sunt de fapt inceputul relatiei... din punctul meu de vedere e la fel cum barbatii considera ca daca o tanara a cedat din prima noapte, nu e o partida buna pe termen lung.... la fel cred si eu despre barbati.... De ce sa ne grabim sa ne dam apelative si sa strigam ca da suntem impreuna cand, de fapt, nu am apucat inca sa-i studiez gesturile sa vad ce imi place si ce nu-mi place.... Sa ma ia fiori gandindu-ma la el.... Sa-mi dea timp sa fiu si eu vanator...Vreau sa fiu eu cea care alege....
Si atunci mai are rost intrebarea: vrei sa fii prietena mea? Poate dupa lungi urmariri si tratative .... ar fi digerabila... dar dupa o prima intalnire.... e chiar straniu.... n-am simtit inca fluturashii in stomac, nu ma pot pronunta asa....
